Împreună putem mai mult!

Iată că prin mila bunului Dumnezeu am avut șansa să ajung într-un loc binecuvântat care in profeția Părintelui Arsenie Boca este descris ca ‘loc Sfânt’și pe care in 1991, maica Stareță Serafima Comsa s-a învrednicit sa reîntemeieze mănăstirea  Marcus. Cu 60 de ani în urma pe acest loc bunica maicii Serafima, Suzana a întemeiat o mănăstire care în perioada regimului comunist a fost dărâmata. Mănăstirea a fost construită în urma unui vis în care Maica Domnului i-a arătat unde să aşeze temelia. Speriată, bunica Suzana l-a căutat pe părintele Arsenie Boca. „Suzana, tu vei face mănăstirea acolo, dar nu va ţine mult. Eu nu voi mai fi, va fi o altă lume, dar cineva din neamul tău o va ridica şi va dăinui“. Parintele Arsenie iubea acest loc si de multe ori se retrăgea in rugaciune pe acest locas. Bunica Suzana Comsa  a murit în 1994 şi a apucat să vadă primele lucrări la noua mănăstire.

Maica Serafima nu numai că reclădește locașul de rugăciune, întemeind acolo o mănăstire de maici dar își va asuma, puțin mai tărziu, si responsabilitatea de a face  un mic adăpost pentru 10 copii  orfani pe care îi va îngriji de la o vârsta fragedă (2, 3, 4 luni). Copiii erau abandonați în spitale, majoritatea având o stare de sănătate precară, suferind de rahitism, handicap emoțional și mental scoțând sunete înduioșătoare, cărora nimeni nu le oferea vreo mângâiere.

Sfințenia acestui loc se manifestă  poate cel mai evident prin bucuria launtrică a acestor copilași, bucurie care se observă de la prima vedere. La  Sfânta Liturghie ei recită puternic si răsunător, Crezul  învățat de dinafară.Curățenia și evlavia lor umplând cu lacrimi ochii pelerinilor surprinși de această prezență neașteptată într-o mănăstire. O mănăstire plină cu îngerași  care acum au între 4-8 anișori (8 fetițe în vârstă de  7-8 ani: Maria, Elena, Mihaela, Alexandra, Nicoleta, Ștefania, Ana, Sara ) și Alexandru și Ilinca de 4 ani care știu cântările liturgice pe de rost,  sânt împărtășiți în fiecare Duminică și cu mare sfințenie respectă rânduiala mănăstirii sub îndrumarea iubitoare a Maicii Serafima pe care o numesc cu mare drag ‘mami’.

Am ajuns acolo pe 1 Octombrie, când Mănăstirea Mărcuș își serbează Hramul, Acoperământul Maicii Domnului. La Sfânta Sărbătoare, copilașii au fost aduși de la școală. Într-o disciplină exemplară s-au închinat  în fața Icoanei Maicii Domnului, protectoarea lor si a întregii Mănăstiri, după care la fel de cuminți  s-au  alăturat  măicuțelor la strană unde au înnobilat cu vocile lor cristaline cântările liturgice.

Maica  Stareță se străduiește cu o putere care întrece puterile omenești, să țină totul in rânduială și în curățenie exemplară, mai ales în ceea ce-i privește pe copilași. Orfelinatul este aparte de chiliile măicuțelor fiind necesar ca in permanenta, prin rotație sa fie una sau două angajate ale mănăstirii care să asigure mâncarea, curățenia supravegherea și tot ce ține de buna rânduială a copilașilor in cursul zilei si al nopții, 24 de ore din 24. Copilașii sunt transportați în fiecare zi spre școală și grădiniță cu un microbuz și desigur aduși de la școală, hrăniti spălați, îngrijiți și educați cu mare grijă; sunt de o cumințenie și ascultare exemplară față de “mami” in comparație cu majoritatea copilașilor  pe care i-am văzut in biserică însoțiți de părinții lor, detalii care cu siguranță nu scapă neobservate.

“Copii mănâncă la o masa o ‘rudă’ întreagă de parizer”, ne spune maica Stareță care cu îngrijorare de multe ori se întreba ce pune pe masă acestor copilași în ziua următoare, cum va plati încălzirea, cu ce bani vă cumpăra lemne pentru iarnă și benzină pentru transportul lor la școală, într-o situație economică prezenta, extrem de tulbure în care salariile au scăzut cu până la 40%, cu demonstrații si nemulțumiri populare majore si cu scumpiri continue la alimente, combustibil si energie. “Este o diferență uimitoare” ne spune maica “intre donațiile pelerinilor  din acest an față de anii precedenți. Oamenii sunt atât de apăsați de greutățile zilei încât vin la Mănăstire si doneaza câte un leu pentru pomelnice”. Problema devine și mai gravă in lunile de iarnă în care pelerinii nu pot ajunge la mănăstire din cauza drumului care nu este accesibil pe timp de iarnă, in ciuda promisiunilor zadarnice ale primăriei de a amenaja si asfalta drumul pentru a ușura accesul spre mănăstire.

Maica Serafima este ferma in educația copiilor, atentă le fiecare detaliu si extrem de iubitoare cu ei, dar ingrijorată de siguranța zilei de mâine, cu multitudine de sarcini care apasă pe umerii dumneaei, dar în același timp Maica transmite o speranță sclipitoare din ochii ei vii, primind cu blândețe și căldură pelerinii care poposesc aici și care sunt invitați cu mare drag  la masă, in mijlocul familiei numeroase de la Mărcuș pe care o clădește și o păstorește cu atâta dragoste. “Mă gândesc cu infrigurare la iarna care vine” spune măicuța “trebuie sa repar acoperișul clădirii, plouă pe pereți și să instalez centrală de încălzire în chilii. Momentan acolo nu este foc întrucât nu avem încă nicio posibilitate  pentru lemne. Estimările la o asemenea lucrare ajung la 20.000 de EURO” la care se adaugă cheltuielile lunare ale orfelinatului. In dealurile Mărcușului răsună în văzduh  voci cristaline, zece copilași orfani care strigă cu putere in fiecare Sfânta Liturghie către Tatăl lor Ceresc ”Cred într-Unul Dumnezeu Tatăl Atotțiitorul Făcătorul cerului și al pământului…” cerând cu aceeași convingere si rugătoare voce pâinea cea de toate zilele, recitând în văzduh cu ardoare Tatăl nostru și cu voci melodioase: Sfinte Dumnezeule si Apărătoare Doamnă.

Ne alăturăm lor făcând apel la toti cei  care au o inimă deschisă  pentru a-i ajuta pe cei in nevoi și care cred cu tărie ca asa se dobândește viața veșnică, să ajute această misiune. Mănăstirea Mărcuș este situată pe șoseaua națională Sfântul Gheorghe-Ozun-Brașov, in perimetrul localității Mărcus, la o distanță de 19 km de Sfântul Gheorghe si 22 km de Brașov, și toți sunteți bineveniți in acest locaș binecuvântat de Dumnezeu.  Părintele Partenie, preotul care slujește la mănăstirea Mărcuș transmite cuvânt de suflet tuturor celor plecați în străinătate:”Haideți să creăm o punte de lumină între noi cei de aici si toți cei plecați peste ocean si sa ne întălnim, undeva la mijloc înăltând ochii noștrii, împreună, spre cel de unde vine Lumina, Mântuitorul nostru Hristos”.  Rugăciunile si binecuvântările înălțate la această mănăstire ii vor însoți pe toți cei care doresc să o ajute pe maica Stareţă în această misiune frumoasă dar dificilă și care pot face donaţii în contul Asociaţiei de Binefacere “Sfânta Iustina”, înfiinţată de maica Serafima Comsa.

Banca: BCR sucursala Sfântul Gheorghe

Cod IBAN: RO53RNCB0124009682180001 (LEI)

RO85RNCB0124009682180007(EURO) Cod SWIFT (BIC): RNCBROBUCV0 (ultimul caracter este cifra zero)

Adresa Asociaţiei: Comuna Dobârlău, sat Mărcuş, nr. 161, jud. Covasna Cod Fiscal: 14152220
Tel: 0267/375.651 sau 0267/375.624 (momentan telefoanele manastirii sant nefunctionale).
Maica stareţă Serafima poate fi contactată la numărul 0740.095.480.

Consemneaza de la Marcus,

Mariana Cuceu, Chicago, Il

Advertisements
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s